Majoritatea WeBlog

Am avut ocazia, ieri, sa primim cu totii o lectie de democratie din partea pensionarilor din majoritatea oraselor tarii, o lectie trista, este adevarat, o lectie din care puteam usor observa disperarea si neputinta.

Dar de ce am ajuns aici? Pentru ca noi, restul, indiferent cat de aberante ar fi fost masurile luate in ultimii ani, am stat linistiti in casa si ne-am rezumat la a rade uitandu-ne la televizor. Am preferat ca in loc sa penalizam politicienii in momentul in care au facut o greseala, doar sa ne amuzam si sa privim cum toata societatea trece peste gafa respectiva.

Si acum, ar trebui ca noi sa le explicam parintilor si bunicilor nostri ca avem si noi o parte de vina pentru ceea ce se intampla. Cum am putea face asta?

Personal, eu am hotarat ca de acum incolo sa fac tot ce este posibil, evident ca in limita legii si cu resursele de care dispun, pentru ca aceasta situatie sa nu se mai repete, pentru ca batranii sa nu mai fie nevoiti sa iasa in strada si sa fie considerati cea mai de jos categorie sociala.

Mi-ar placea sa cred ca tot mai multi oameni gandesc asa si, chiar daca nu gandesc asa, au capacitatea de a se trezi si a lua atitudine.

Ar trebui sa nu uitam ca suntem acum aici datorita lor!