Majoritatea WeBlog

Am sa trec peste problema maghiarilor care vor sa iasa in strada dar nu de la guvernare, pentru ca sunt deja prea multi care isi dau cu parerea pe acest subiect; poate o sa-mi dau si eu, dar altadata.
Mi se pare mai important ceea ce se intampla in ultima vreme in Grecia si cum ne va afecta asta pe noi. Dupa cum spunea premierul grec in cursul lunii iulie Grecia risca sa intre in incapacitate de plata daca nu i se acorda urmatoarea transa de 12 miliarde de euro din imprumutul de la BCE.
Probabil ca foarte multi dintre finantistii si analistii implicati nu prea au vazut multe sperante pentru a-si recupera banii imprumutati si au decis sa limiteze pierderile.
Astfel, chiar daca prabusirea economica a Greciei ameninta serios existenta UE impreuna cu o mare parte dintre bancile europene, care pana acum au imprumutat statul elen cu sume considerabile profitand de dobanzi mai mari decat pe alte piete, toti par a fi tentati sa renunte la acest ajutor cu asumarea pierderilor.
Ce se intampla daca Grecia intra in incapacitate de piata? In situatia in care se va ajunge acolo moneda euro va avea de suferit puternic si insasi unitatea UE va fi puternic zdruncinata.
Daca adaugam aici si problemele pe care le au Spania, Portugalia si alte state europene ne putem gandi la o escaladare la nivel continental a acestei situatii. Luarea unor decizii arbitrare in cadrul UE in ceea ce priveste organizarea macroeconomica din multe state membre se dovedeste a nu fi o idee foarte buna.
Acesta ar putea fi inceputul sfarsitului pentru Uniunea Europeana, care spre deosebire de celelalte mari puteri ale lumii nu are un atu foarte mare, daca Rusia are teritoriu, resurse si tehnologie la fel ca si Statele Unite, in Europa cel mai important atu a fost unitatea, care tinde sa dispara mai usor decat a aparut.
Pana la urma masurile cu adevarat benefice pentru cetatenii europeni au fost libera circulatie, dreptul la munca in spatiul comunitar si eliminarea taxelor vamale intre statele membre. Dar cam toate puteau fi realizate si fara aparitia unui nou organism la nivel european. Nu am auzit pana acum de nici o tara care in momentul aderarii la spatiul european sau la moneda euro sa fie avantajata cu ceva, pana nici Germania care acum pare a fi stalpul de rezistenta al uniunii. Asadar dupa parerea mea UE este un proiect bazat pe un vis frumos, ideal poate, a carui viabilitate este serios amenintata in aceasta perioada, iar avertizarile specialistilor cu privire la iminenta unui nou val de criza nu sunt deloc incurajatoare.

Mare scandal mare, cum sa impartim Romania in regiuni?
Subiectul asta a tinut titlurile in presa zilele astea, poate tocmai prin stangacia cu care el s-a vrut a fi implementat de catre Basescu si guvern.
Dupa ce s-a spus ca este o decizie impusa de UE pentru accesarea de fonduri si fara ea “pa” fonduri, s-a ajuns la faptul ca de fapt nu a fost impusa de UE si ca se recomanda pentru o mai usoara accesare a fondurilor.
In oricare alta tara din UE o astfel de minciuna ar fi dus inevitabil la debarcarea politicianului care a slobozit-o, dar nu la noi.
Dealtfel cum ar fi putut Basescu sa debarce pe al sau prim-ministru “care este” el Boc?
Evident ca in afara de cativa jurnalisti care par a se lupta cu morile de vant nimeni nu a reactionat altfel decat inghitind in sec, aradenii ca vor fi iar “guvernati” de timisoreni si brasovenii ca vor trebui sa invete ungureste, ca sa nu mai spun de faptul ca in urma impartirii Constanta devine parte din Moldova.
Dar sa continuam, dupa ce ni s-a spus ca se vor desfiinta cele 40 de judete actuale si vor fi inlocuite de cele 8 regiuni cei de la putere au constatat ca nu se poate face asta conform constitutiei decat prin referendum. Ei bine asta este ceva ce puterea ar desfiinta daca ar putea, ma refer la referendum, pentru ca pe suportul populatiei dupa atatea gafe, balbe si masuri “economice” sigur nu se pot baza. Asa ca au venit cu solutia de a creea aceste regiuni care sa se suprapuna judetelor actuale.
Sa revenim insa la motivatia pentru aceste schimbari. Evident nu fondurile europene ii preocupa pe cei din PD-L acum, cu atat mai putin cu cat fondurile europene sunt destul de greu de furat. Miza principala este ca aceasta impartire sa se realizeze pana la alegerile locale de anul viitor, asa cum a declarat si Ioan Oltean “dorinta noastra este ca alegerile din 2012 sa se desfasoare pe noua structura administrativ teritoriala”. Deci, daca cineva se mai indoia despre motivatia acestei masuri dl. Oltean a fot suficient de “onest” incat sa o spuna pe sleau.
Daca nici asta nu este o dovada clara despre ce anume doreste guvernul Boc impreuna cu partidul sau calauzit de “farul” de la Cotroceni, sa faca in Romania atunci nu stiu ce sa mai zic. Iar daca noi vom continua sa traim cu “capul intre urechi” fara a intelege ca NOI suntem majoritatea, ne meritam soarta.

In ultima perioada s-au inmultit gesturile disperate ale cetatenilor romani, dintre care unele au fost chiar socante, daca ne gandim la cazul Sobaru sau la militarul care acum cateva zile s-a incendiat in fata Palatului Cotroceni. Poate ca ele sunt chiar mai multe dar mediatizate sunt cele pe care le vedem la TV sau despre care citim in presa si pe net.
Ce ar trebui sa ne spuna aceste gesturi si ce mesaje transmit ele, dincolo de cele legate de saracie sau nemultumire fata de actuala putere? Cred ca multi dintre romani au ajuns la disperare deoarece … asa cum spuneam si altadata nu mai vad “luminita de la capatul tunelului“. Aceasta stare de fapt dublata de reducerea veniturilor si cresterea preturilor au facut din romani un popor in pragul disperarii.
Ei bine, poate ca politicienii ar trebui sa inteleaga, macar acum in ceasul al doisprezecelea, ca oamenii ajunsi in astefel de situatii sunt cei mai periculosi. Cand cineva nu mai are nimic de pierdut indiferenta fata de consecinte il face mult mia periculos decat pe un sindicalist disponibilizat sau decat un pensionar a carui pensie “nesimtita” a fost taiata.
Daca ne vom uita in trecut putem vedea cum fiecare astfel de perioada guvernata de neajunsuri si disperare a dus la revolte populare si miscari de strada in urma carora politicienii au fost cei “penalizati” ca sa nu spun altfel. Si nici nu trebuie sa ne uitam prea departe, insa se pare ca 21 ani sunt o distanta mult prea mare pentru politicienii nostri a caror vedere este incetosata de avaritie si dorinta de imbogatire rapida.
Asadar ne putem astepta la orice pentru ca “cetateni periculosi” avem … ne lipseste scanteia.

Incepand cu 2012 romanii vor “beneficia” de o noua taxa, taxa pe autostrazi.
Prima intrebare care imi vine in minte este “Care autostrazi?”. Nu de alta dar faptul ca avem o autostrada (A1) pe care cainii umbla liberi si care este mai denivelata decat prevede legea, asta ca sa nu mai vorbesc de sleaurile create in asfalt pe timp de vara datorita masinilor de mare tonaj.
In afara de asta ar mai fi si o bucata de autostrada (A2) care incepe la Bucuresti si se termina in camp care “beneficiaza” si ea de aceleasi dotari ca A1, caini si denivelari, e drept mai putine denivelari. Dupa care ar mai fi “minunea tehnicii” Turda-Gilau care are si ea cam 40 de kilometrii.
Deci avem pana in 350km de autostrada dar prima noastra grija nu e sa terminam ce e de terminat sau sa construim mai multi, in primul rand trebuie sa TAXAM.
Sunt curios cum se va aplica aceasta taxa de 5EUR/100km cand nu exista nici macar o autostrada de peste 200km, probabil ca pe (A1) vom plati 6.5EUR pentru cei 130km si 8EUR pentru A2.
Interesant este ca se tot discuta despre drumurile in “regim de autostrada” care au fost construite in ultimii ani precum si despre centurile de oras cu aceleasi caracteristici, si ele vor fi taxate?
Ideea de a taxa mersul pe autostrada nu e rea, se practica oriunde, insa acolo exista si variante alternative rezonabile, adica daca vrei pe autostrada 130km/h fara pietoni si localitati platesti sau daca nu vrei sa platesti o iei pe drumul national unde distanta e cu maxim 10% mai lunga iar calitatea drumului foarte apropiata autostrazii, la noi nu e chiar asa.
Sa spunem insa ca aceasta taxa va fi impusa si achitata de populatie, intrebarea este, ce imi aduce mie, ca cetatean, in plus aceasta taxa? ca de luat stiu ce imi ia.

Ma uit la tot ce se petrece pe scena politica dar si in societatea romaneasca si sunt stupefiat. Practic, constat ca valorile societati, idealurile politice si economice sunt intr-un mare impas. Totul are tendinta de a degenera.
Vazand aceste “trenduri” descendente ma gandesc din ce in ce mai des la viitor si la cum va arata acesta influentat de ceea ce se intampla. Din pacate, proiectiile pe care le pot face cu privire la viitorul Romaniei si societatii noastre pare zugravit in nuante de gri-cenusiu spre negru.
Deja nu mai vad nici luminita de la capatul tunelului, cine a stins-o? poate politicienii, poate economia … sau poate chiar noi prin comportamentul nostru pasiv si interesele meschine care ne anima.
Asa ca vazand aceste lucruri am inceput sa ma gandesc din ce in ce mai des la o solutie/varianta/optiune pe care pana nu demult o respingeam din start, sa plec din tara.
E adevarat ca pana acum foarte multi mi-au spus ca asta e solutia si ca nu are rost sa mai caut alta aici insa eu m-am incapatanat sa fac ceva in tara asta. Ei bine, se pare ca nu a fost cea mai buna decizie, cel putin acum nu prea pot spune ca a fost, iar ideea ca “speranta moare ultima” incepe sa semene pentru mine cu licitatia dolarului.
In concluzie, cred ca cel putin pentru mine aici nu prea mai sunt sperante si imi pun foarte serios intrebarea “daca nu mai exista nici speranta atunci de ce nu as pleca?”
Bineinteles ca vor fi multi care sa-mi explice cum si unde gresesc, sau ce ar trebui sa fac, insa eu nu m-as grabi cu sfaturile daca nu am certitudinea ca ele au si o cantitate rezonabila de realism in ele.
Pana la urma, treaba cu plecatul din tara nu mi se mai pare mare grozavie, pentru ca odata plecat voi ajunge undeva unde voi fi tratat de medici romani, voi lucra cu alti romani care sunt deja acolo, voi fi abordat pe strada de aceeasi cersetori … romani, deci nu ma voi simti prea departe de casa … nu?
Desi prin caracterul meu, mai conservator decat al altora, sper sa nu se ajunga acolo m-a frapat faptul ca in ultima perioada iau in calcul din ce in ce mai des aceasta varianta, cu atat mai mult cu cat am avut niste discutii destul de aprinse in trecut in care am combatut activ ideea emigrarii.
Ceva este in mod sigur gresit aici.