Majoritatea WeBlog

Daca pe 31 Martie a fost ultima zi de recesiune a Romaniei, din 1 Aprilie au inceput sa apara si primele semne ale iesirii Romaniei din recesiune, s-au inchis cateva zeci de spitale, s-au anuntat disponibilizari din institutiile subordonate Ministerului Finantelor si se plafoneaza salariile profesorilor din ratiuni de echitate.
Despre inchiderea spitalelor si transformarea lor in camine de batrani nu am sa vorbesc deoarece am dezbatut acest subiect relativ recent.
Intentia de disponibilizare de la finante a devenit publica dupa ce o adresa interna semnata chiar de ministrul finantelor a ajuns in presa. In aceasta adresa se punea in vederea conducatorilor institutiilor subordonate faptul ca bugetul ministerului de finante nu suporta plata salariilor actuale, motiv pentru care se “recomanda” reduceri de personal iar acestea ar trebui facute in liniste.
Evident ca acei angajati care vor fi disponibilizati vor fi printre primii, impreuna cu bolnavii evacuati din spitalele inchise, care vor vedea iesirea din recesiune cu ochii lor, daca se vor bucura sau nu este alta discutie.
Referitor la profesori si plafonarea salariilor acestora, ce sa mai spun? Mi s-a parut insa simpatica explicatia data de Boc si care spunea ca doreste ca prin aceasta masura sa elimine inechitatile din sistemul de educatie prin care profesorii care actionau statul in justitie pentru ca nu aplica o lege sa nu o mai poata face. Iar asta are ca rezultat eliminarea diferentei de venituri intre cei care merg la proces si cei care nu; egalitarismul asta insa parca imi aminteste de ceva.
Nu mai vorbesc de importanta educatiei pentru un popor, pentru ca rezultatele educatiei precare pot fi vazute zilnic si oriunde, insa daca ne gandim logic la motivul pentru care s-a ajuns aici vom putea vedea paradoxul:
1. S-a promis cresterea salariilor profesorilor cu 50% chiar inainte de alegeri si s-a vot dupa care promulgat aceasta lege cu mare tam-tam pentru a avea o expunere si un impact maxim;
2. Dupa alegeri s-a invocat “greaua mostenire” si s-a amanat aplicarea legii despre care vorbeam;
3. S-a intrat in recesiune/criza desi Romania “refuza sa intre in criza” si salariile bugetarilor, printre care si profesorii, au fost diminuate cu 25%;
4. S-a iesit din recesiune, cel putin dupa capul lui Boc, si salariile profesorilor se plafoneaza la valoarea actuala.
Ar fi de-a dreptul de ras daca nu ar fi atat de tragic insa nu putem sa nu ne gandim ca in loc de o crestere ne-am ales cu taieri dupa care totul se blocheaza la nivelul “taiat”.